De ce alegem aceasta metoda de a ne face auziti?

Oare nevoia de a ne face ascultati ne impinge sa apelam la blog? Sau e oare plictiseala? Un lucru este sigur.Este o terapie certa impotriva insingurarii, insa una inselatoare.Oamenii, insetati de stiri, de noutate, de evenimente frapante devoreaza cu placere viata personala a unui individ necunoscut doar de dragul de a cunoaste aspecte ale vietii sau pur si simplu din plictiseala.
Comentariile apar si ele inevitabil. Sunt diferite...Fiecare vedem altfel lucrurile.Unii apreciaza sinceritatea, altii prefera o minciuna pentru a salva aparentele...Pentru unii este jignitor un adevar, cand pentru altii este un ajutor, un impuls inspre mai bine.Noi toti suntem diferiti.Uneori ne trezim aberand aici si cu ce folos? La urma urmei nimeni nu ne intelege...Uneori nici noi insine.
Si revin la intrebarea initiala...de ce blog? Poate pentru ca oamenii sunt deja atat de straini incat dialogul a devenit o metoda ineficienta de comunicare.E mai usor de scris un text cu subintelesuri si fiecare alegem si intelegem ce vrem...